Depanarea incotro?

Plecand de la o intrebare postata pe forumul Electronice de la A la Z...

Aud destul de des in ultimul timp acest subiect. Daca cu 30 de ani in urma se putea face depanare cu "geanta", in care erau ca dotare un Ţ (multimetru rusesc), pistolul de lipit cu ansa rasucita, un capat de fludor sau cositor turtit la ciocan si o bucata de sacaz, astazi discutam de varfuri tratate incalzite cu inductie, aer cald si IR, Fluke, testere si programatoare. Nici nu poate fi vorba sa nu ai internet! La un calcul simplu, atunci era nevoie de cel mult o "lichidare", pentru cei mai pretentiosi. Acum, dotarea unui laborator costa mii de euro. Vor "supravietui" doar cei care se vor adapta, prin asta intelegand perfectionare continua (evolutia este foarte rapida!) si investitie in scule. Sunt convins ca va fi mereu ceva de reparat, atat timp cat vom folosi energie electrica. Un factor foarte important va fi comunicarea dintre depanatori.

Despre tanara generatie, cred ca se vor gasi pasionati de marimi electrice, componente electronice, sunete si unde radio. Iar tinerii trebuie indrumati, ajutati, supravegheati (electronica nu se face doar la 12V). Si da, nu poti face electronica daca nu esti pasionat! Daca depanarea o vezi doar ca o oportunitate de moment, nu poti rezista in bransa.

Poate sunt de moda veche (tamplele albe m-ar putea trada), colectionez kit-uri de montaj (oferta chinezeasca este foarte bogata) pe care vreau sa le construiasca nepotelul meu (in varsta acum de doar 4 ani jumate). In joaca lui am sesizat cu multa bucurie meticulozitate si rabdare. Cu siguranta, profesia generatiei lui va fi cu totul alta, dar vreau sa stie ca sunt lucruri utile pe care le poti face singur si vreau sa-i daruiesc aceasta bucurie.